MeniuTV prezintă:

Primul canal TV despre cele mai bune restaurante din România: www.Meniu.TV .


duminică, 13 decembrie 2009

Vulpea la Museu(m) si Gastronomia Fina



După ce v-am obişnuit cu mâncăruri mai mult sau mai puţin nepretenţioase şi cârciumi mai „din popor” aşa, a venit şi rândul unui loc mai cu ştaif, pentru ziua de salariu. Bine, pentru Unit Brand National bla bla Manager de la multinaţionale locul poate fi frecventat şi mai des, că îşi permit :)


Eu am ajuns la Restaurantul Museum din întâmplare (fericită aş zice eu). La cârciuma din Cotroceni unde vroiam să ies la o ciorbă cu un prieten am fostr trataţi cu refuz (voi reveni curând cu amănunte), aşa că am căutat de bezmetici în aria Cotroceni-Operă un alt loc. Şi l-am găsit. În una din cele mai frumoase zone ale Bucureştiului, pe străzile cu nume de doctori din spatele Bisericii Elefterie. Adresa exactă: Str. Doctor Clunet nr. 15. O casă veche renovată, o intrare destul de impunătoare, dar discretă. Înăuntru mi-a plăcut din start. Duşumele din acelea care au un anumit scârţ foarte plăcut, o lumină numai bună pentru mine (care nu suport nici întunericul, dar nici lumini din alea care te orbesc), aranjamentul meselor foarte drăguţ, genul smart-casual (că tot am învăţat cuvântul ăsta).


Tablourile de pe pereţi interesante, dar parcă prea mult pe alocuri. Dar nimic deranjant. Serviciul prompt, eficient, am primit detalii despre mâncărurile între care nu mă puteam hotărî, un zâmbet amabil, nimic forţat. Cafelele şi apa au venit foarte repede, mâncarea la fix.


Amicul meu nu era foarte înfometat, aşa că a comandat un singur fel, pui cu usturoi şi ierburi aromate (două bucăţi de piept de pui), care a venit însoţit de cartofi gratinaţi. Preţ 25 de lei. Delicios după spuse, nu doar un piept de pui fad.


Eu eram şi înfometată şi pofticioasă şi mi-a fost tare greu să mă decid. Îmi suna tentant pieptul de pui umplut cu foie gras (39 lei), dar şi frigăruile de miel la grătar cu iaurt şi mentă sau cotletul de miel cu cimbru şi lămâie (45 lei). Sau parcă muşchiul de vită cu sos dulce şi legume. Până la urmă nu am ales nici pulpa de raţă confiată cu sos de vişine (31 lei), ci pieptul de raţă la grătar în sos de portocale (39 lei), de asemenea cu garnitură de cartofi gratinaţi.


Mi-a sunat aşa de bine salata de pui cu ciuperci şi parmezan (17 lei), că am ales-o şi pe asta. Şi numai bine, m-am trezit cu 2 porţii mari în faţă. Şi al naibii de gustoase! Salata ca salata, dar bucăţelele de piept de raţă ... mmmmm, se topeau în gură! Iar sosul acela, nici prea dulce, nici prea sărat, nici prea acrişor, se mula perfect pe cerul gurii mele de vulpe. Recunosc, n-am putut să mănânc tot, dar a fost una din puţinele dăţi când chiar mi s-a părut exagerat să-i spun chelnerului să-mi pună la pachet cele 2 bucăţele de cărniţă cu ceva sos, rămase în farfurie.


La desert m-am hotărât cu greu între tarta cu mere cu îngheţată şi cheesecake cu dulceaţă de vişine. Dar ţinând cont că am luat la pachet, m-am destrăbălat cu cheesecake la birou, în faţa colegelor mele leşinate de poftă, care sunt la dietă.


Restaurantul s-a umplut pe la ora 1, deh, pauza de masă a celor numiţi de mine mai sus (după taioare, costume şi cravate, era clar că nu sunt nişte ameţiţi boemi). Lume bună, voci scăzute, nu tu chiţăieli şi hăhăieli, per total o atmosferă elegantă, clasică, foarte plăcută.


În concluzie, Museum este un restaurant fain, interesant, destul de piperat la preţuri, dar cu mâncăruri foarte interesante şi gustoase, servicii bune, un loc şi pentru întâlniri de business, dar şi de o cină romantică pentru oameni fără fiţe de Dorobanţi, dar cu bun gust şi plăcerea gastronomiei fine. Per total, o experienţă deosebită. Enjoy!

Vulpea Gurmandizda



PS - si nu uita ca iti poti face REZERVARE ONLINE si poti manca gratis la restaurantul preferat ! Vezi AICI cum anume, e simplu.

14 comentarii:

  1. boring review.super-mishteau ideea cu rezervarile online.ma bag.

    RăspundețiȘtergere
  2. @ gin

    Pai, data viitoare o sa dea Vulpea foc la carciuma ca sa fie mai palpitant, e bine ? :))))))

    RăspundețiȘtergere
  3. Gin, în general la muzeu nu merge chiar oricine, tocmai pentru că există riscul de a nu înţelege şi de a se plictisi :) Dar te mai aşatept şi cu alte comentarii, poate când oi da foc la o cârciumă aşa cum sugerează Costin sau când o să mă transform în masochistă care caută cârciumi de rahat doar ca să am ce spune "palpitant".

    RăspundețiȘtergere
  4. Valeleu, fratilor, vad ca s-au incins spiritele! ;) Tocmai voiam sa dau si io cu comentariu cand vazui acestea, dar tot il dau pe "post" cu orice risc :D.

    Vulpeo, voiam sa te intreb si eu, fara nici o legatura cu comentariul lui gin, daca erai in toane nu prea bune cand ai scris despre Museum, ca nu esti asa... bubbly ca de obicei. Ma refer la stil, la felul in care spui, si nu la ce spui.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ştefania, m-am simţit pur şi simplu bine, relaxată, papa bun şi deosebit, servicii impecabile, atmosferă calmă. Din păcate, nu prea am cum să fiu bubbly şi agitată când totul e ... just great :) Dacă ar fi fost şi preţurile la jumătate, probabil că aş fi fost de-a dreptul isteric de încântată :))

    RăspundețiȘtergere
  6. Adica spumos(-oasa) :D. Multumit? :D

    RăspundețiȘtergere
  7. Blogul asta mi se pare ca e menit sa-si îndrume cititorii prin restaurantele patriei, nu prin meandrele literaturii. Nu e o gazeta cu pretentii, nici un pocket guide. Nu verva unui text conteaza, ci daca recomanda sau nu un restaurant. Am retinut ca Museum are un meniu cel putin interesant, ambianta si servicii corecte. Vulpea se pricepe la mâncare, la ce mi-ar folosi sa scrie cineva mirobolant despre ceafa de porc? Zic si eu.

    RăspundețiȘtergere
  8. daca scria altcineva aceasta istorioara as fi fost multumit probabil.dar eu o stiu vulpea de pe cand scria despre blonda anala pe fuckyoutovarasi.blogspot.com unde este de-a dreptul fermecatoare.o stiu inca de pe cand scria primul sau post pe acel blog.so,vreau sa spun ca poate mult mai mult!

    RăspundețiȘtergere
  9. Blogul vostru este nou. Inteleg ca pe post de specialisti in testarea restaurantelor sunt Vulpea si Costin, sau cel putin asa am tras eu concluzia. Intrebarea se pune: sunteti specialisti in gastronomie sau pur si simplu amatori? Din afis rezulta ca oferiti servicii de PR, comunicare, marketing si webdesign in domeniul restauratiei. Este inclus si blogul, cumva, ca instrument in aceasta activitate? Articolele sunt, in general, laudative. Chiar si atunci cand este vorba de simple sarmale, ficatei cu ciuperci sau, pur si simplu, un morman de mancare tranit intr-o farfurie. Ca cititor de cronici de restaurant nu prea inteleg ce vreti sa scoateti in evidenta la locatiile prezentate.
    In general prezentati mancaruri banale care se gasesc mai peste tot, iar daca vine vorba de ceva mai deosebit, cum ar fi pieptul de rata de la Museum, ii puneti eticheta de prea scump. Stiti cat costa pieptul de rata in crud la un furnizor care este in stare sa livreze continuu, intr-o calitate buna? Dupa ce o sa va documentati, o sa va dati seama ca ati mancat destul de ieftin.
    Din cronicile facute lipsesc foarte multe elemente care ar trebui amintite cand este vorba de testarea unui restaurant. Sunt foarte putine bloguri sau siteuri despre restauratie care dau informatii corecte despre locatii celor care doresc sa se informeze inainte de a le vizita.
    Daca doriti sa oferiti servicii de marketing restaurantelor trebuie sa dovediti ca puteti face, cel putin, o prezentare structurata a acestora, cu accente atat pe punctele forte si atractive, dar si cele mai slabe unde consumatorul trebuie sa manifeste intelegere, daca binevoieste.
    Ideea voastra in sine este buna si daca va fi bine dezvoltata s-ar putea sa fie un punct pozitiv pentru restauratie, cel putin in Bucuresti.

    RăspundețiȘtergere
  10. @Anonim: ca Vulpe-colaborator îți pot spune despre mine una alta. Nu sunt specialistă în gastronomie, dar merg destul de des și cu mare plăcere în cârciumi. Despre care scriu exact cam ce mă interesează să știu atunci când merg într-una: feluri de mâncare, porții, gust, atmosferă generală, servicii și prețuri. Eu chiar aș fi foarte curioasă ce anume ai dori tu ca cititor de recenzii să afli mai mult. Cât despre felurile de mâncare, dacă tu ai reușit să citești de la începuturi blogul și tot consideri că s-a povestit doar despre mâncăruri banale, iar sunt foarte curioasă ce consideri tu că nu e banal. Cred că ai înțeles greșit, nu am considerat pieptul de rață scump, din contră, nu aș fi comandat dacă așa îl vedeam, mie îmi place să mănânc bine la prețuri bune, nu mănânc ceva doar de snoabă. Ideea era că un local ca Museum, cu mâncăruri deosebite și atmosferă cu ceva pretenții, e firesc să aibă și prețuri ceva mai mari decât bodega din colțul blogului. Cât de curând voi încerca un meniu japonez, aș fi curioasă să îți citesc reacțiile :) Cu bine.
    P.S. Despre restul întrebărilor, nu mă bag.

    RăspundețiȘtergere
  11. Draga Vulpe gurmandiza-partea 1,

    Uite, daca m-ai invitat sa-ti spun parerea mea, am sa o fac si te rog sa o iei numai ca o colaborare ocazionala, si atata tot si o facem chiar pe exemplul restaurantului in cauza.
    Museum este, intr-adevar, intr-un loc al Bucurestiului foarte placut. Pe afara locatia este foarte atragatoare. Inauntru, insa, intri de fapt intr-un apartament transformat la repezeala in restaurant. Un hol, unde este barul, dominat total si lipsit de insipratie, de un frigider urias cu reclama unei mari firme de bauturi racoritoare pe baza de chimicale. Aceste frigidere uriase ii stau ca un ghimpe in ochi pana si lui Peter Imre si intr-adevar nu sunt obiecte de design de bun gust. Apartamentul mai are doua camere pe dreapta si doua pe stanga transformate in 3 saloane de servit la masa si o bucatarie usa in usa cu o toaleta comuna, atat pt. toti angajatii cat si pt. toti clientii. Parchetul care scartie si tie iti place atat de mult se regaseste in multe restaurante din Bucuresti in spatii amenajate la repezeala, asa ca nu e ceva care sa ma impresioneze. Tablourile care impodobesc peretii sunt niste biete copii, adevarat, unele dupa niste pictori celebri. Combinatia acestora cu mobilierul rustic este iarasi o problema de gust personal. In orice caz toate aceste aspecte nu ma pot duce cu gandul la o atmosfera care sa inspire eleganta, in sensul consacrat al cuvantului. Treaba cu toaleta este deja o incalcare a regulilor de igiena.
    In fotografiile pe care le prezinti tu exista o mica discordanta. Nu mentionezi nimic despre muschiul de vita. De unde si cu ce ocazia a aparut acesta, ramane sa ne lamuresti. Cat despre pieptul de rata, nu stiu cat de gustos a fost, dar prezentarea pe farfurie este o catastrofa. El ar fi trebuit servit dintr-o bucata. facut in sange, mediu sau bine facut si in nici un caz scaldat in aceea abundenta de sos care sa ii acopere eventualele defecte. Pacat de materia prima care este destul de scumpa. Chiar tu poti sa constati ce diferenta este intre pieptul de rata si muschiul de vita ca aspect si prezentare.
    Capitolul atmosfera il tratezi la modul general . De exemplu, as vrea sa stiu la fiecare restaurant ce compune fondul sonor: manele, muzica populara sau altceva? Nu ma refer la Museum care are un fond sonor placut.
    Ce apreciez este ca ai comandat 3 feluri de mancare, adica gustare, fel principal si desert si in cazul asta te apropi de categoria gurmanzilor si nu acelor care vor, dintr-un singur fel sa se sature pt o masa de pranz si sa mai si comenteze un restaurant.

    RăspundețiȘtergere
  12. -partea 2-

    Nu ne spui absolut nimc cu ce bauturi ai acompaniat tot ce ai mancat. “Placerea gastronomiei fine”, ca sa te citez, nu intervine decat atunci cand selectia de bauturi este cel putin la nivelul celei de mancaruri. Ca sa iti dau un exemplu, de curand, s-a facut multa valva de masa servita de un oarecare Roman Abramovici, la un oarecare restaurant fin din New York unde in 10 persoane s-au cheltuit numai pe vinuri cca 35.000 $, iar pe mancaruri cateva mii. Se pare ca mancarurile sunt numai un motiv sau un fundal pe care se savureaza bauturile. Sa stii ca nu este parerea mea si eu am devenit adeptul acesteia dupa ce l-am citit pe Brillat Savarin si a lui Psihologie a Gustului si am probat astfel de combinatii. Museum, in comparatie cu alte restaurante din Bucuresti are o lista de vinuri destul de buna si e pacat sa nu o mentionezi.
    Alte detalii le lasam deoparte. In ceea ce priveste gastronomia japoneza te previn din capul locului ca in Romania este o catastrofa si chiar in putine locuri din Europa poate fi comparata cu cea practicata la ea acasa. Este o gastronomie care are la baza, in primul rand, prospetimea si igiena. La japonezi, atat cat stiu eu despre cultura lor, cuvantul curat are niste semnificatii mai complexe. Ceea ce i-a frapat atunci cand i-au cunoscut pe europeni era faptul ca pentru ei acestia miroseau ca porcii. Bun, lucrurile s-au mai schimbat intre timp, dar ca sa intelegi mancarea japoneza trebuie sa stii mai multe despre cultura lor, lucru cu care, eu cel putin, nu ma pot lauda. Multe din ceea ce manca japonezii au niste semnificatii, unele fiind chiar ritualuri si nu pur si simplu ceva cu care sa iti umpli burta. Din acest motiv preferintele mele raman in Europa (uite cineva de langa mine ma intreaba daca si in zonelele unde se mirose a porc) dar sunt deschis la orice experimente culinare, bineinteles atata timp cat nu risc o intoxicatie alimentara.

    RăspundețiȘtergere
  13. Dragă Anonim, îţi mulţumesc foarte tare pentru sfaturi şi ponturi, promit să ţin cont de ele. Să îţi răspund şi eu puţin acum :) Pomenirea lui Imre cred eu că e puţin prea mult, în ideea în care cred că jucăm în cu totul altă ligă, cel puţin financiară. Mie îmi plac locurile diverse, colorate, de la cârciumi cu lăutari la bodegi de colţ de bloc, ceea ce înseamnă un cu totul alt stil de prezentare. La Museum îţi spun sincer că nu mi-a sărit în ochi frigiderul, iar la budă nu am fost (că siiigur aş fi comentat!). Din nefericire, şi la Museum şi la alte cârciumi am fost cu maşina sau în pauza de masă de la job, deci nu mi-am permis să beau decât o cafea şi o apă plată, dar voi fi de acum înainte atentă şi la lista de băuturi, măcar să-mi fac o idee. La ce local japonez voi merge nu ştiu încă, dar merg cu o specialistă în gastronomie japoneză care a şi stat pe acolo ceva vreme, aşa că mă duc cu cineva avizat şi sper să nu fie cazul de infecţii alimentare :D

    RăspundețiȘtergere

Stan Patitul spune: